Simbolistica ouălor de Paști trebuie căutată înainte de nașterea lui Hristos, în timpuri străvechi. Oul era dat în dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creației, fecundității, simbol al vieții și al reînnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind întâlnit la chinezi cu două mii de ani înainte de Hristos.

Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creștinilor și este încă practicat, mai ales la popoarele Europei și Asiei. Spre deosebire de alte țări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a dispărut, la români a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică, materiale, simbolistica motivelor și perfecțiunea realizării.


Pentru creştini, oul de Paşti simbolizează sângele vărsat de Fiul Domnului întru mântuirea omenirii şi miracolul renaşterii Sale, devenind elementul definitoriu al Sărbătorii pascale.
Coaja lui semnifică piatra mormântului pe care Mântuitorul a spart-o şi a înviat. Culoarea roşie reprezintă sângele Mântuitorului, iar ciocnitul lor simbolizează Învierea lui Iisus.

 
Ouăle de Paști, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită și „miercurea Păresimilor". Există obiceiul ca de la lăsatul secului și până în această zi, gospodinele să nu strângă ouăle. Era credința că ouăle alese în această zi nu se stricau până la Paști. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paști și ouăle ce urmau să fie înroșite.
 
Chiar dacă ele erau strânse în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Sfintelor Paști, însă, niciodată în Vinerea Mare.
 
Oul vopsit este simbolul Mântuitorului, care părăsește mormântul și se întoarce la viață, precum puiul de găină ieșit din găoace.
 
Ouăle roșii sunt numite în Bucovina merișoare, iar cele cu ornamente sunt numite încondeiate, închistrite sau împistrite.
 
Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Iată câteva simboluri și semnificații utilizate:
- linia dreaptă verticală = viața ;
- linia dreaptă orizontală = moartea ;
- linia dublă dreaptă = eternitatea ;
- linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea ;
- linia ușor ondulată = apa, purificarea ;
- spirala = timpul, eternitatea ;
- dubla spirală = legătura dintre viață și moarte.

 
Folclorul conservă mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști. Una dintre ele şi cea mai cunoscută spune că în timp ce iudeii Îl chinuiau pe Iisus, Maica Domnului a adus un coş cu ouă, rugându-i să înceteze batjocura şi suferinţele, dar ei mai tare Îl schingiuiau. Maica Sfântă a pus coşul sub cruce şi a plâns amarnic. Sângele din rănile Domnului s-a scurs de pe cruce şi a înroşit ouăle, iar Iisus a zis: „Faceţi ouă roşii întru amintirea răstignirii”.

Altă legendă spune că, întâlnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus că Hristos a înviat. Iar ei au răspuns că atunci va învia Hristos, când se vor înroși ouăle din coșul ei. Și pe dată, ouăle s-au făcut roșii. Se mai spune că, după Înviere, jidanii au aruncat cu pietre în Maria Magdalena, iar pietrele se prefăceau în ouă roșii.
 
Ciocnitul ouălor se face după reguli precise: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de partener, în timp ce rostește cunoscuta formulă "Hristos a înviat", la care se răspunde "Adevărat a înviat".
 
În Bucovina, cojile ouălor de Paști, sunt aruncate în râu, pentru ca apa să le poarte la "Blajini" (fiinţe imaginare, încarnări ale copiilor morți nebotezaţi, al căror loc de vieţuire se află la "capătul lumii", aproape de Apa Sâmbetei). În felul acesta, și Blajinii știu că pentru toți creștinii au venit Sfintele  Paști.
Tot în Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniță și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală pe față în zorii zilei de Paști, ca să fie frumoase tot anul și așa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, așa să alerge și feciorii la ele.
În părțile Sibiului, există obiceiul ca de Paști să fie împodobit un pom (un arbust) asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire constă în faptul că în locul globurilor se agață ouă vopsite (golite de conținutul lor).
În Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc în coșul pascal, pentru binecuvântare, ouă roșii, cozonac și cocoși albi crescuți anume pentru împlinirea acestei tradiții. Ei cântă la miezul nopții, vestind Învierea lui Hristos. Se crede că cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoș cântă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belșug.
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță cu vin și pâine sfințite.
În Țara Moților, în noaptea de Paști se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir și este păzită de feciori. Dacă nu au păzit-o bine și a fost furată, sunt pedepsiți ca a doua zi să dea un ospăț, la care se înfruptă atât "hoții", cât și "păgubașii". Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reușit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospățul.
În Maramureș, zona Lăpușului, în dimineața primei zile de Paști, copiii merg la prieteni și la vecini să le anunțe Învierea Domnului. Gazda dăruiește fiecărui urător un ou roșu. La plecare, copiii mulțumesc pentru dar și urează gospodarilor "Sărbători fericite!". La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.


În alte zone, după consumarea ouălor, cojile roșii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel că pământul va da rod bun.
În unele locuri se spune că, cine mănâncă ouă în ziua de Paști va fi ușor peste an.
În trecut, albușul de ou roșu, sfințit, se usca, se pisa și se sufla în ochii bolnavi de albeață ai vitelor și ai oamenilor.
În alte locuri, se spune că în prima zi de Paști nu e bine să mănânci ouă roșii, pentru că tot anul "îți va mirosi gura ca oul clocit" sau că e bine să mănânci ouăle nesărate, căci altfel ți se vor roși mâinile.
În ziua de Paști se spune că nu e bine să dormi, că-ți ia strigoiul anafura dintre dinți, o vinde diavolului și nu mai ai noroc în casă. 


Acer Australia
 
 

Dacă doriți bannerul nostru pe site-ul dvs., copiați codul corespunzător dimensiunii dorite:
Dimensiune: 200x50

Dimensiune: 100x100


Powered by Calendar Labs

Evenimentele zilei:







counter
Vizitatori unici:





Universulcopiilor.wgz.ro statistics
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one