Pagina: 1 2 3  
Numele popular de Florii, păstrat pentru praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, provine de la numele sărbătorii antice romane (păgâne) a primăverii, Floralia, care se desfășura în antichitate cam în perioada în care astăzi se sărbătorește Intrarea Domnului în Ierusalim. Calendarul liturgic creștin l-a înlocuit pe cel păgân, inclusiv în memoria oamenilor. Dar, întrucât la începuturile instituirii creștinismului în Imperiul Roman acestea erau încă o realitate sau cel puțin o amintire recentă, suprapunerea calendaristică a fost astfel gândită încât sărbătorile păgâne să fie cu totul înlocuite cu cele creștine, uneori acestora suprapunându-li-se celebrările creștine. În limba română, memoria populară a păstrat însă pentru praznicul creștin numele sărbătorii antice.
 
La intrarea Sa în Ierusalim, Mântuitorul a fost întâmpinat cu ramuri de curmal, precum și cu multe flori.
Ortodocșii care locuiesc în zone unde nu cresc palmieri sau smochini, precum românii sau rușii, folosesc, în locul acestora, ramuri de salcie (numite, cu un nume mai vechi, și stâlpări, de unde denumirea de Duminica Stâlpărilor).
Această zi se mai numește și Nunta Urzicilor, căci există credința că urzicile înfloresc acum, nemaifiind bune de mâncat. Pentru toți credincioșii, începând cu această dată și până la Paști, începe Săptămâna Patimilor.
Dupa modelul mulțimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârșirea Sfintei Liturghii, prin rugăciune și stropirea cu agheasmă, să se sfințească ramurile de salcie aduse de credincioși. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfințire a salciei, ținând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinței vieții asupra morții, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Există o legendă care spune că, în timp ce Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului s-a încălțat cu niște opinci de fier, a luat cu Ea un toiag de oțel și a plecat să își caute fiul. În drumul ei, a întâlnit o apă și a rugat salcia de pe malul ei să se facă punte, pentru a putea trece. Salcia i-a ascultat rugămintea, iar Maica Domnului a binecuvântat-o ca lemnul ei să nu poată fi transformat niciodată în cărbuni si să fie dusă în fiecare an, de Florii, la biserică.
Cu ramurile de salcie, sfințite în ziua de Florii, se ating copiii și vitele, ca să crească și să înflorească precum salcia. În timpul anului, ramurile de salcie se folosesc ca leac împotriva bolilor și împotriva dezastrelor naturale.
 
 
Tradiții și obiceiuri de Florii
 
O tradiție veche spune că așa cum va fi vremea în ziua de Florii va fi și în prima zi de Paști.
Cei care țin post, în Duminica Floriilor au dezlegare la pește, adică pot mânca pește și pot bea un pahar cu vin. În plus, în ziua de Florii sunt aranjate și ornate cu ramuri de salcâm mormintele, se fac pomeni pentru odihna sufletească a celor plecați din această viață.
Despre cei care se împărtășesc de Florii se spune că orice dorință își pun în momentul când se apropie de preot, se va împlini.
Despre cei care îndrăznesc să se spele pe cap se crede că vor albi ca pomii; uneori, era voie să te speli doar folosind apă descântată.
De Florii se obișnuiește să se facă "de ursită", astfel că fetele află, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. La toate popoarele creștine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor cunoscute la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.
În mod evident, Floriile reprezintă o sărbătoare specială. Fiecare persoană cu nume de floare devine un simbol al prospețimii naturii, un element al renașterii, al primăverii, al speranței.
Pagina: 1 2 3   


 



 


Powered by Calendar Labs

Evenimentele zilei:







counter
Vizitatori unici:





Universulcopiilor.wgz.ro statistics
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one