Impodobirea bradului
 
 
 
Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei preluat pe la jumatatea mileniului trecut de la triburile germanice, bradul simbolizand prin forma sa triunghiulara Sfanta Treime, iar podoabele cu care bradul este impodobit semnificand cunoasterea si bogatia, asemeni pomului sacru din Gradina Edenului, in care se gaseau merele-fructele cunoasterii.
Bradul, impodobit in vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumanarele si panglici, simboliza pomul vietii, arborele fertilizator, de bun augur.
 
In zilele noastre impodobirea bradului de Craciun a devenit una dintre cele mai iubite datini, odata cu asteptarea in seara de Ajun a lui Mos Craciun. In povestirile parintilor nostri, de cele mai multe ori, bradul era adus de Mos Craciun, atunci cand copiii dormeau.
 
Beteala, globuletele colorate ce sclipesc in lumina lumanarilor si a luminitelor instalatiilor,  ce dau parca viata bradului, steaua vestitoare a Nasterii Domnului Iisus, cocotata in varful bradului, ingerasii care ne indeamna sa traim emotiile Nasterii Pruncului Sfant, toate ne anunta Seara cea Mare.
 
In cele mai multe dintre casele romanilor exista obiceiul ca bradul sa fie scos inainte de Boboteaza, urmand sa primeneasca locuinta pentru sarbatoarea Botezului Domnului. In acel moment nostalgia pomului de Craciun este alungata spre a se face loc Noului An in adevaratul sens al cuvantului.
 



Colindele

 

 

Colindele au avut la inceput rolul de urare pentru fertilitate, rodire, belsug. Acest obicei avea legatura fie cu inceputul anului agrar (adica venirea primaverii), fie cu sfarsitul lui (toamna, la culegerea recoltei). Intre timp, din semnificatia initiala a colindelor s-a pastrat doar atmosfera sarbatoreasca, de petreceri si urari.
 

Colindele sunt niste cantece traditionale, avand, in general, intre 20 si 60 de versuri, care se canta in preajma Craciunului. Colindele nu trebuie confundate cu cantecele de stea, specifice sarbatorilor de iarna, si nici colindatul nu trebuie confundat cu umblatul cu steaua.

 

Cu colindatul umbla copiii, flacaii, iar in unele sate chiar si barbatii insurati, astfel: copiii merg ziua cu colindul, flacaii merg pana la apusul soarelui , iar noaptea barbatii.

Adevaratul colindat se desfasoara in seara si noaptea de Craciun. Colindatorii se aduna in grupuri si fiecare grup isi alege un conducator numit de obicei "vataf" sau "jude".
Odata intrati in curtea casei, colindatorii isi spun repertoriul inaintea membrilor casei, adunati in prag. Cantecele sunt intotdeauna insotite de dansuri. Dupa ce cantecele si dansurile din fata casei s-au terminat, gazda isi invita colindatorii in casa. Aici, inainte de asezarea la masa pentru ospatul comun, vataful grupului porunceste sa se cante alte cateva colinde. Numarul colindelor depinde in mare masura de rangul gazdei si de belsugul de daruri pe care ea urmeaza sa le ofere colindatorilor.
Unei singure melodii ii pot corespunde mai multe texte (versiuni locale, varianta laica sau crestina).

Colindatul atat la tara cat si la oras a ramas o sarbatoare a comunitatii, a copiilor si tinerilor care colinda, ca si a celor care primesc colindatori, rasplatindu-i cu daruri si contribuind astfel la pastrarea datinilor stravechi.

 

 

 

Umblatul cu capra

 

Umblatul cu capra este un alt obicei care tine, de regula, de la Craciun pana la Anul Nou. Mastile, care evoca la Vicleim personaje biblice, sunt inlocuite aici de masca unui singur animal, al carui nume variaza de la o regiune la alta: cerb in Hunedoara, capra sau turca in Moldova si Ardeal, borita (de la bour) in Transilvania de sud. In Muntenia si Oltenia, capra e denumita "brezaia" (din cauza infatisarii pestrite a mastii) si obiceiul se practica mai ales de Anul Nou.



Dacă doriți bannerul nostru pe site-ul dvs., copiați codul corespunzător dimensiunii dorite:
Dimensiune: 200x50

Dimensiune: 100x100


Powered by Calendar Labs

Evenimentele zilei:







counter
Vizitatori unici:





Universulcopiilor.wgz.ro statistics
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one