I.

A fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau. 
Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon.
Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon.
Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant. 
Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada.
In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil. 
De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc.
Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara. 
Semnificatia literara a martisorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care sa-l purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa.
 
 
II. 
 
Baba Dochia avea un fiu care se indragostise de o fata foarte frumoasa insa care nu era pe placul mamei sale. Intr-o zi, pe cand feciorul babei era plecat de acasa, Baba Dochia i-a dat fetei un ghem cu ata neagra si i-a poruncit sa se duca cu el la rau sa-l spele si sa se intoarca cu el alb, numai asa i-l va da pe fiul ei. Fata a luat ghemul, a ajuns cu el la rau, l-a spalat dar nu reusea sa-l faca alb. A inceput sa planga si fara nicio speranta vroia sa se intoarca acasa. Inainte sa plece, in calea ei a aparut un inger care stia ce i se intamplase si i-a dat un crin alb cu care sa spele ghemul de ata neagra, care odata ce a fost spalat cu acel crin s-a transformat in ata alba. Ajungand acasa si vazand Baba Dochia acest lucru si-a luat 9 cojoace si a plecat cu turma sa de oi pe munte.Cu cat urca mai sus cu atat ii era mai  cald si Baba Dochia isi dadea jos cate un cojoc, iar in momentul in care ajunsese in varful muntelui s-a pornit un inghet puternic incat Baba Dochia a inghetat impreuna cu turma sa de oi, ulterior transformandu-se in pietre.
 
De atunci se spune ca ata alba simboliza lumina primaverii, deoarece in acest anotimp s-a intamplat toata povestea, iar ata neagra durerea pe care o purta in suflet fata care-l iubea pe fiul babei Dochia, care ulterior (ata neagra) s-a schimbat in ata rosie, ce semnifica iubirea dintre cei doi tineri, astfel aparand cele doua culoi ale firului  de ata, alb si rosu,simbol al primaverii.
 
III. 

 
A fost odata un om sarac. Acesta confectiona tot felul de lucruri pentru papusi: fundite, snurulete, hainute. Apoi le vindea la piata. Intr-o zi, omul vazand ca i s-au terminat materialele, a gasit prin casa doua suluri de ata alba si rosie.
Se gandea, se gandea, ce poate sa faca cu ele. Nu dupa mult timp stiu ce sa faca cu ele.
Lua cele doua ate, rupse din fiecare si le impleti. Fusese foarte fascinat de ceea ce crease. Si adauga un mic tablou de care prinse snuruletul. S-a tot gandit.
-Cum sa denumesc aceasta creatie?
Stiu! Martisor, deoarece suntem in luna martie si suntem in prima zi a lunii.
Aceste lucruri vor fi daruite de catre barbati, femeilor drept cadou. Si facu mai multe modele.
Asa s-a dus vestea, despre acest lucru, in toata lumea. Si oamenii sarbatoreau aceasta zi, deoarece doreau sa pastreze in memorie acea zi in care saracul a inventat acest simbol al primaverii si reinnoirii.

Si in zilele noastre se sarbatoreste prima zi de martie.
 

IV.


Conform unui mit care circula in Republica Moldova, in prima zi a lunii martie, frumoasa Primavara a iesit la marginea padurii si a observat cum, intr-o poiana, intr-o tufa de porumbari, de sub zapada rasare un ghiocel. Ea a hotarat sa-l ajute si a inceput a da la o parte zapada si a rupe ramurile spinoase. Iarna, vazand aceasta, s-a infuriat si a chemat vantul si gerul sa distruga floarea. Ghiocelul a inghetat imediat. Primavara a acoperit apoi ghiocelul cu mainile ei, dar s-a ranit la un deget din cauza maracinilor. Din deget s-a prelins o picatura de sange fierbinte care, cazand peste floare, a facut-o sa reinvie. In acest fel, Primavara a invins Iarna, iar culorile martisorului simbolizeaza sangele ei rosu pe zapada alba.

 
Alte legende legate de Baba Dochia:

 
V.
 
Umbland cu oile prin padure si torcand lana din furca Baba Dochia a gasit o para, i-a facut o "borta" si a legat-o cu un fir de ata. Asta se intampla intr-o zi de 1 Martie si de atunci s-a extins obiceiul. Insa despre martisor a inceput sa se vorbeasca mai tarziu.
 
VI.
 
Baba Dochia era o soacra rautacioasa, care si-a trimis nora pe munte, la cules de fragi, intr-o zi de 1 martie. Pe drum, fata se intalneste cu un mosneag, care ii daruieste un manunchi de fragi. Vazand fructele, Baba Dochia crede ca a venit primavara si imbraca noua cojoace unul peste altul, isi lua oile si porneste pe munte. Vremea frumoasa o face sa isi dea jos pe rand, cojoacele.  Dupa un timp a urmat ger si ploaie rece, iar baba, impreuna cu turma ei, s-a transformat in sloiuri de gheata, care s-au prefacut cu timpul in piatra.


VII.
 
Alta varianta arata ca Baba Dochia isi incepe urcusul pe munte, alaturi de fiul sau, pe nume Dragobete. Cum incepuse o ploaie, care a durat 9 zile si 9 nopti, Dochia inceput sa isi dea jos cojoacele, care se ingreunasera. Traditia spune ca zilele schimbatoare de la inceputul lui martie se datoreaza Babei Dochia, care isi scutura cojoacele de ploaie sau zapada. Dochia se cearta atat cu ciobanii, care o avertizeaza ca nu e inca timpul urcarii oilor la munte, cat si cu Marte, caruia ii adreseaza cuvinte urate. Suparat, Marte imprumuta de la fratele sau mai mic, februarie, cateva zile urate, cu care o ingheata pe Baba Dochia.
 


Powered by Calendar Labs

Evenimentele zilei:







counter
Vizitatori unici:





Universulcopiilor.wgz.ro statistics
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one